Legendă de origine · China
Originile jocului de Go se pierd într-un timp atât de îndepărtat încât istoria și legenda ajung inevitabil să se întâlnească.
Una dintre cele mai cunoscute tradiții chineze atribuie inventarea jocului împăratului legendar Yao (堯), unul dintre regii-înțelepți ai Chinei antice.
Potrivit poveștii, Yao avea un fiu, Danzhu (丹朱), al cărui caracter îl îngrijora. Tânărul era descris ca nestatornic și greu de îndrumat, iar tatăl său ar fi căutat o cale prin care să-i cultive atenția și judecata.
Astfel s-ar fi născut jocul pe care astăzi îl numim Go.
Yao ar fi creat tabla și jocul pentru a-l învăța pe Danzhu să gândească înainte de a acționa, să observe relațiile dintre lucruri și să descopere consecințele propriilor alegeri.
Este o poveste seducătoare: unul dintre cele mai profunde jocuri de strategie ale lumii nu ar fi fost creat pentru război, divertisment sau competiție, ci pentru educarea unei persoane.
Ce ne spune istoria
Nu avem însă motive să considerăm această poveste o relatare literală a inventării jocului.
Yao aparține perioadei legendare a istoriei chineze și este plasat tradițional în mileniul al III-lea î.Hr. Povestea despre Yao, Danzhu și apariția jocului de Go este consemnată mult mai târziu.
Cărturarul chinez Zhang Hua (232–300) notează în Bowuzhi (Însemnări despre cercetarea lucrurilor) tradiția potrivit căreia Yao ar fi inventat jocul pentru a-l instrui pe fiul său Danzhu. Același text păstrează și o variantă alternativă, în care împăratul Shun ar fi creat jocul pentru propriul său fiu.
Cercetarea istorică modernă tratează aceste relatări drept legende de origine, nu drept dovezi că jocul ar fi fost inventat efectiv de Yao. Istoricul jocului de Go John Fairbairn atrage, de asemenea, atenția asupra distanței considerabile dintre epoca atribuită personajelor legendare și textele în care asemenea tradiții au fost consemnate.
Prin urmare, afirmația întâlnită uneori potrivit căreia jocul de Go ar avea aproximativ patru milenii pentru că Yao l-ar fi inventat spune mai mult despre felul în care au fost imaginate începuturile jocului decât despre o dată istorică pe care o putem demonstra.
Dincolo de legendă
Poate că tocmai aici se află frumusețea acestei povești.
În tradiția despre Yao și Danzhu, jocul nu apare ca o simplă distracție și nici ca un instrument al confruntării. Apare ca un spațiu al învățării.
Tabla nu îi spune lui Danzhu ce trebuie să facă. Îi oferă un loc în care alegerile sale au consecințe, în care graba poate fi observată, iar atenția, răbdarea și judecata se pot dezvolta prin experiență.
Nu știm cine a inventat jocul de Go.
Dar faptul că una dintre cele mai vechi povești despre originea sa îl leagă de educație, atenție și transformarea unei persoane ne spune ceva important despre locul pe care jocul avea să-l ocupe în cultura Asiei de Est.
Împăratul legendar Yao. Imagine atribuită lui Qiu Ying, National Palace Museum, Taipei.
Surse
John Fairbairn, Go in Ancient China — pentru tradiția Yao–Danzhu, variantele legendei și contextualizarea istorică.
Bowuzhi (博物志), atribuit lui Zhang Hua — sursa clasică a tradiției Yao–Danzhu.
National Palace Museum, Taipei — Legendary Emperor Yao, colecția digitală.
← Înapoi la Legende
Următoarea poveste: Wang Zhi și mânerul putrezit al toporului →